Greșeli de evitat înainte de a semna un contract de leasing

Înainte de a semna un contract de leasing, cele mai costisitoare greșeli sunt cinci: compari ofertele doar după rata lunară, ignori comisioanele și asigurarea, nu citești clauzele de reziliere, alegi moneda fără să te gândești la riscul valutar și stabilești o durată care nu se potrivește cu viața utilă a bunului. Toate se pot evita dacă ceri oferte comparabile și citești contractul înainte de semnătură, nu după. Mai jos găsești, pentru fiecare greșeală, ce anume să verifici.

Pe scurt, leasingul este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, cu modificările ulterioare. Prin contract primești dreptul de folosință asupra unui bun, pe o perioadă determinată, în schimbul unor plăți periodice (ratele de leasing). La final poți cumpăra bunul, poți prelungi contractul sau poți încheia relația. Pentru că vorbim de ani de plăți, o decizie luată în grabă se simte în buget pe toată durata contractului.

1. Compararea ofertelor doar după rata lunară

Rata lunară este cifra cea mai vizibilă dintr-o ofertă, dar arată doar o parte din cost. Ea depinde de avans, de durată, de dobândă, de valoarea reziduală (suma plătită la final pentru a cumpăra bunul) și de moneda contractului. O rată mai mică poate însemna, de fapt, o durată mai lungă, o valoare reziduală mai mare sau comisioane mutate în altă parte.

Să presupunem două oferte pentru același bun, cu valorile de mai jos (fără TVA, cifre pur ipotetice, alese doar pentru ilustrare):

Oferta B are o rată cu 150 de lei mai mică, dar în acest exemplu te costă cu 8.900 de lei mai mult. Diferența vine din cele 12 rate în plus, din valoarea reziduală mai mare și din comisioane.

Ca să compari corect:

• Adună tot: avansul, toate ratele, valoarea reziduală, comisioanele și asigurările pe toată durata.
• Compară pe aceeași bază: fie toate sumele cu TVA, fie toate fără. La leasing, TVA-ul (cota standard de 21%) se facturează pe avans și pe fiecare rată, așa că o ofertă afișată fără TVA nu se compară direct cu una afișată cu TVA.
• Cere scadențarul complet, nu doar rata din prima lună, mai ales la contractele cu dobândă variabilă.
• Uită-te la DAE, dacă oferta o comunică, pentru că include și o parte din costurile pe care rata nu le arată.

Poți pune ofertele una lângă alta în calculatorul de leasing, care îți arată rata, costul total, DAE și scadențarul pentru aceleași ipoteze.

2. Ignorarea comisioanelor și a costurilor de asigurare

Două oferte cu aceeași dobândă pot avea costuri totale diferite din cauza comisioanelor. Ele apar de obicei în condițiile generale sau într-o anexă separată, nu în prima pagină a ofertei. Tipurile și valorile diferă de la o ofertă la alta, așa că cere lista completă în scris. Verifică mai ales:

• comisionul de analiză sau de întocmire a dosarului;
• comisionul de administrare, unic, lunar sau anual;
• costurile de înscriere a contractului în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, dacă îți sunt refacturate;
• comisioanele pentru modificări pe parcurs: schimbarea scadențarului, cesiunea contractului, emiterea unor documente;
• comisionul de rambursare anticipată;
• costurile de la final, legate de transferul dreptului de proprietate.

Asigurarea, costul care se uită cel mai des

În mod obișnuit, societatea de leasing cere ca bunul să fie asigurat pe toată durata contractului. La autoturisme, pe lângă RCA, care e obligatoriu oricum, se cere de regulă și CASCO. Pe un contract de mai mulți ani, asigurarea poate cântări mult în costul total. Întreabă:

• Este asigurarea inclusă în rată sau o plătești separat?
• Poți alege tu asigurătorul sau trebuie să folosești unul indicat de societatea de leasing?
• Ce franșiză are polița și cine o suportă?
• Ce se întâmplă la daună totală sau furt: acoperă despăgubirea soldul rămas din contract? Dacă nu, cât rămâi de plătit?

3. Necitirea clauzelor de reziliere și penalități

Clauzele de reziliere par teoretice la semnare, când afacerea merge bine. Contează însă exact atunci când apare o problemă: o întârziere la încasări, o scădere de activitate sau nevoia de a renunța la bun. Citește-le cu atenție și cere explicații pentru orice formulare neclară:

1. Penalitățile de întârziere: cum se calculează, din ce zi se aplică și la ce sumă se raportează.
2. Pragul de reziliere: după câte rate neplătite sau după câte zile de întârziere poate fi reziliat contractul.
3. Ce datorezi la reziliere: doar ratele restante sau și o sumă legată de ratele viitoare ori o despăgubire. Aici diferențele dintre contracte pot fi mari.
4. Restituirea bunului: cine suportă costurile de ridicare, transport și depozitare și cum se stabilește valoarea bunului recuperat.
5. Rambursarea anticipată: dacă e permisă, cu ce costuri și cu ce preaviz.
6. Cesiunea contractului: dacă poți transfera contractul altei firme și în ce condiții.

Mai verifică un lucru simplu: cine îți finanțează bunul. Societățile de leasing financiar nebancare sunt instituții financiare nebancare (IFN), reglementate de Legea nr. 93/2009. BNR ține Registrul general, Registrul special și Registrul de evidență. Găsești cadrul legal rezumat pe pagina despre legislația leasingului.

4. Alegerea monedei fără evaluarea riscului valutar

Multe contracte de leasing sunt exprimate în euro, chiar dacă plătești în lei. Contractele în euro au de regulă dobândă variabilă, formată din EURIBOR (de obicei la 3 sau la 6 luni) plus o marjă fixă. Ratele se facturează în lei, la cursul BNR din ziua facturării. Practic, îți asumi două riscuri în același timp:

• riscul de curs: dacă leul se depreciază față de euro, rata în lei crește;
• riscul de dobândă: dacă EURIBOR crește, crește și dobânda, deci rata în euro.

Ca reper, cursul BNR a fost de 5,3398 lei/EUR pe 5 noiembrie 2026. Media lunii octombrie 2026 a fost de 2,635% pentru EURIBOR la 3 luni și de 2,975% pentru EURIBOR la 6 luni. Rata facilității de depozit a BCE este de 2,5%, în vigoare din 16 septembrie 2026. Valorile se schimbă, așa că le poți urmări la zi pe pagina de indicatori financiari.

Un exemplu ipotetic. Să presupunem o rată de 1.000 EUR (fără TVA). La cursul de 5,3398 lei/EUR, factura ar fi de 5.339,80 lei. Dacă, ipotetic, cursul ar urca la 5,50 lei/EUR, aceeași rată ar deveni 5.500 lei, adică 160,20 lei în plus pe lună și 1.922,40 lei în plus pe un an. Peste această sumă se adaugă TVA-ul. Pe dobândă, să presupunem o marjă de 3%: cu EURIBOR 3M la 2,635%, dobânda ar fi de 5,635%. Dacă EURIBOR ar crește cu un punct procentual, dobânda ar urca la 6,635%, iar rata ar crește la următoarea recalculare.

Întrebări de pus înainte să alegi moneda:

• Încasezi venituri în euro? Dacă da, ai o protecție naturală față de curs. Dacă încasezi doar în lei, riscul e în întregime al tău.
• Ce indice de referință se folosește (3M sau 6M) și cât de des se recalculează dobânda?
• Există o clauză care stabilește un nivel minim al indicelui sau al dobânzii?
• Poți primi și o ofertă în lei, ca să compari? Condițiile depind de ofertă și de analiza dosarului.

Nu există o variantă corectă pentru toată lumea. Contează să alegi moneda știind ce risc preiei și să verifici dacă bugetul tău suportă o rată mai mare decât cea din ofertă.

5. Durata nepotrivită cu viața utilă a bunului

Durata contractului ar trebui să țină cont de cât timp vei folosi efectiv bunul. Dacă o alegi doar ca să obții o rată cât mai mică, poți ajunge în una dintre aceste situații:

• Durata e prea lungă. Plătești încă rate pentru un laptop depășit, pentru un echipament medical care trebuie înlocuit sau pentru o mașină cu mulți kilometri și reparații frecvente. Pe deasupra, plătești dobândă mai mult timp, deci costul total crește.
• Durata e prea scurtă. Ratele mari pot pune presiune pe lichiditățile firmei, mai ales dacă bunul aduce venituri treptat, cum se întâmplă cu o linie de producție nouă.

Durata ține și de tipul de leasing. La leasingul financiar, rata acoperă o cotă din valoarea bunului plus dobânda, iar la final de obicei cumperi bunul. La cel operațional, rata reprezintă chiria, iar varianta poate avea sens pentru bunuri pe care vrei să le schimbi periodic. Fiscal, diferența e importantă. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) definește cele două tipuri de leasing la art. 7 pct. 7 și 8, iar tratamentul fiscal este la art. 29. La leasingul financiar ești tratat fiscal ca proprietar: amortizezi bunul și deduci dobânda. La cel operațional, bunul este amortizat de locator, iar tu deduci rata, ca pe o chirie. Detaliile sunt pe pagina leasing financiar sau operațional.

Dacă finanțezi un autoturism folosit și în alte scopuri decât activitatea economică, deducerea TVA și a cheltuielilor este limitată. Discută cu contabilul înainte de semnare, pentru că regimul fiscal poate schimba calculul costului real. Mai reține că ai dreptul să alegi furnizorul bunului: nu ești obligat să accepți un furnizor doar pentru că vine la pachet cu oferta de finanțare.

Lista de verificare înainte de semnătură

• Ai comparat costul total, pe aceeași bază de TVA, nu doar rata?
• Ai lista completă a comisioanelor și știi cât costă asigurarea pe toată durata?
• Ai citit clauzele de reziliere, penalitățile și condițiile de rambursare anticipată?
• Știi ce se întâmplă cu rata dacă cresc cursul sau EURIBOR?
• Durata se potrivește cu perioada în care vei folosi bunul?
• Ai discutat tratamentul fiscal cu contabilul?

Ca să ai ce compara, ai nevoie de mai multe oferte pentru același bun. Prin formularul de cerere de ofertă trimiți gratuit o singură cerere, care ajunge la până la 3 societăți de leasing. Condițiile finale depind de ofertele primite și de analiza dosarului firmei tale.

Întrebări frecvente

Cum verific dacă o societate de leasing nebancară este autorizată?

Societățile de leasing financiar nebancare sunt instituții financiare nebancare (IFN), reglementate de Legea nr. 93/2009. BNR ține Registrul general, Registrul special și Registrul de evidență ale acestor instituții, așa că poți căuta societatea în registrele publicate de BNR înainte de a semna.

Dacă oferta este în euro, plătesc ratele în lei?

De regulă, da: ratele se facturează în lei, la cursul BNR din ziua facturării. Valoarea contractului rămâne însă exprimată în euro, așa că suma în lei variază odată cu cursul, iar la dobânda variabilă și cu EURIBOR. Dacă vrei să elimini riscul de curs, cere și o ofertă în lei și compară costurile totale.

Ce dobândă este normală la un contract de leasing?

Nu există o dobândă valabilă pentru toată lumea. Ea depinde de bun, de avans, de durată, de monedă și de analiza financiară a firmei. În loc să cauți o dobândă de referință, cere mai multe oferte pentru același bun și compară costul total, cu toate comisioanele și asigurările incluse.